Boko Haram: de ce își pierde Nigeria lupta împotriva terorii?
Lipsa sprijinului internațional, inerția politică și corupția inerentă sunt de vină pentru vărsarea de sânge
În timp ce crimele de la Charlie Hebdo domină agenda știrilor europene, Nigeria a suportat unele dintre cele mai mortale atacuri ale grupării teroriste Boko Haram de când și-a început insurgența în 2009. Se crede că mii de oameni au murit în ultimele zile, stârnind apeluri la acțiuni urgente.
Ignatius Kaigama, arhiepiscopul catolic al orașului nigerian Jos, a acuzat comunitatea internațională că nu a ajutat Nigeria să ia măsuri împotriva militanților islamiști.
Comentariile sale vin după ce bombardamente sinucigașe au ucis 23 de persoane în orașul Maiduguri în weekend. Săptămâna trecută, aproximativ 2.000 de persoane au fost ucise într-un masacru din orașul Baga, considerat a fi cel mai grav atac al grupului din istoria sa. Localnicii spun că nu mai numără cadavrele rămase întinse pe străzi.
Mulți comentatori au contrastat răspunsul internațional la atacurile de la Paris. Imad Mesdoua, analist politic la consultanții Africa Matters, a scris pe Twitter că „nu au existat cicluri de știri de ultimă oră, nici rapoarte live, nici indignare internațională, nici hashtag-uri” pentru Nigeria.
Pe măsură ce organizația continuă să crească în dimensiune și teroare, de ce lupta împotriva Boko Haram pare atât de neînvinsabilă?
Care a fost răspunsul până acum?
Marea Britanie insistă că, alături de SUA și Franța, își asumă „un rol activ” în sprijinirea Nigeriei în lupta sa împotriva Boko Haram. Recent, guvernul britanic a anunțat că va oferi armatei nigeriene informații și consiliere de instruire.
O sursă militară de rang înalt din Marea Britanie a declarat Daily Telegraph luna trecută: „Avem o mică misiune militară de pregătire în Nigeria de doar aproximativ o duzină. Ne gândim să creștem asta cu poate până la 100, deoarece armata nigeriană face progrese nefaste împotriva Boko Haram.
În urma celor mai recente atacuri, ONU spune că „stă pregătită” să ajute guvernul nigerian să pună capăt violenței cu „toate mijloacele și resursele disponibile”.
Armata nigeriană a lansat între timp o contra-insurgență, susținută de puterea aeriană, în fortăreața militanților din nord-estul țării, unde a fost declarată stare de urgență în 2013. O forță multinațională relativ mică din Niger, Camerun și Ciad avea a fost prezent în Baga, dar rapoartele sugerează că mulți soldați au fugit de insurgenți.
Deci, ce a mers prost?
Analiștii regionali spun că răspunsul este îngrozitor de inadecvat și cer sprijin urgent și vizibil atât din partea Nigeriei, cât și din partea principalelor puteri globale. Directorul executiv al Fondului ONU pentru Copii, Anthony Lake, a spus că imaginile vărsării de sânge din Nigeria „ar trebui să pună în foc conștiința lumii”.
Ce spun politicienii?
În ciuda faptului că și-a exprimat condoleanțe pentru victimele Franței, președintele Goodluck Jonathan încă nu a comentat personal asupra recentelor atacuri din propria sa țară. Anul trecut, liderului i-au trebuit aproape trei săptămâni pentru a condamna răpirea a peste 200 de eleve, manifestând „o atitudine pe cât de derutantă, pe atât de inescuzabilă”, potrivit unui Observator editorial.
În timp ce guvernul nigerian a confirmat recentul atac de la Baga, a situat numărul morților la doar 150, mult sub estimările făcute de organizațiile internaționale pentru drepturile omului. Acesta este adesea acuzat că a subestimat în mod intenționat numărul victimelor pentru a minimiza amenințarea reprezentată de militanți.
Politicienii locali „par mai concentrați pe alegerile de luna viitoare” decât să se ocupe de amenințare, potrivit BBC corespondenți din regiune. Analist media Ethan Zuckerman este de acord, spunând că Jonathan este „în mod de înțeles precaut” să discute despre Boko Haram, deoarece „amintește alegătorilor că conflictul a izbucnit sub conducerea sa” și că nu a reușit să pună capăt terorii.
Numai atunci când politicienii încetează să „și umple buzunarele în cooperare cu criminalii” și încep să se concentreze pe îmbunătățirea serviciilor de securitate și canalizarea fondurilor în nord-estul sărac al țării, Boko Haram va fi învins, potrivit Economistul .
De ce armata Nigeriei nu poate învinge Boko Haram?
În ciuda faptului că are cea mai mare armată din Africa de Vest, armata Nigeriei nu a reușit constant să-i împingă pe militanți. Analiștii de securitate indică lipsa investițiilor și corupția ca motive cheie.
Într-o scrisoare transmisă președintelui Goodluck Jonathan, un ofițer de comandă staționat în nord-estul asediat își detaliază frustrările. El spune că unitatea lui este prost echipată, cu personal insuficient și cu moralul scăzut. Scrisoarea, publicată pe site Reporterii Sahara , adaugă că corupția este înrădăcinată la toate nivelurile armatei. Comandantul explică că trupele sale au fost forțate să fugă, nu pentru că nu au vrut să lupte cu militanții Boko Haram, ci pentru că le lipseau armele de bază, munițiile și echipamentele de comunicații.
„Boko Haram sunt mai bine înarmați și sunt mai bine motivați decât propriile noastre trupe”, a declarat Kashim Shettima, guvernatorul provinciei Borno. Reuters , făcând ecou îngrijorările comandantului. „Având în vedere starea actuală a lucrurilor, este absolut imposibil pentru noi să învingem Boko Haram”.
Ce ar trebui să facă Occidentul?
Occidentul este acuzat că nu acordă suficientă atenție militanților din Africa care par să aibă doar scopuri locale. „Așa cum sa observat în creșterea al-Shabaab, aceste organizații au tendința de a evolua într-un mod imprevizibil”, iar Occidentul trebuie să ofere asistență mai urgentă, potrivit editorialului Observer.
Arhiepiscopul Kaigama consideră că situația necesită genul de unitate și angajament internațional la care s-a văzut în Franța în urma atacurilor de la Charlie Hebdo. „Avem nevoie ca acel spirit să fie răspândit în jur”, a spus el. „Nu doar când se întâmplă [un atac] în Europa, ci când se întâmplă în Nigeria, în Niger, în Camerun”.
Cu exceptia BBC Will Ross spune că, în timp ce lumea „se trezește încet pentru a exprima șocul” la cel mai recent izbucnire de violență, „se pare că există puțin sau deloc apetitul de a se implica mai profund în acest conflict”.
